Tradiții de familie

Tradiții de Crăciun în România: ce se face în Ajun, pe 25 decembrie și pe regiuni

Pe scurt

Principalele tradiții de Crăciun din România sunt mersul copiilor cu Moș Ajun, colindatul din seara de 24 decembrie, mersul cu Steaua și masa în familie de pe 25 decembrie. Sezonul se închide la Sfântul Ion, pe 7 ianuarie, când se udă cei care poartă numele Ion sau Ioana.

Ana Dumitrescu
Redactor Viața de Părinte pe îngrijirea bebelușului și echipamente11 min de citit
DistribuieFacebookWhatsApp
tradiții de crăciun: colac rotund împletit, nuci, mere roșii și crenguțe de brad pe o pânză populară roșie cu alb, pe o masă de lemn

Nu există însă o singură variantă românească. Același obicei are alt nume, altă dată și alt personaj de la o zonă la alta, așa că ghidul de mai jos îți arată și ce faci concret cu un copil de 3 sau de 9 ani.

Pe scurt
În Ajun, 24 decembrie
Moș Ajun, zi de post aspru, colindat seara
Pe 25 decembrie
Steaua, biserica, masa, cadouri
Pe 7 ianuarie
Sfântul Ion și udatul Ionilor
Cele mai vizibile regional
Viflaimul, Jocul Moșilor, Pitărăii, Moșoii
Cu un copil mic
Urarea și steaua, măștile de la distanță
Stil vechi
Crăciunul cade pe 7 ianuarie
2013anul înscrierii colindatului de ceată bărbătească pe lista UNESCO, pentru România și Republica MoldovaSursa: UNESCO
3 zileNașterea Domnului se serbează pe 25, 26 și 27 decembrieSursa: Digi24
ora 15:00până la care se ajunează în Ajun, după rânduiala descrisă de Ene BrănișteSursa: Basilica
7 ianuarieziua Sfântului Ioan Botezătorul, imediat după BoboteazaSursa: Știrile ProTV

Calendarul tradițiilor, de la Ignat la Sfântul Ion

Pregătirile încep mult înainte de Ajun. Postul Crăciunului ține până pe 24 decembrie inclusiv (Doxologia), iar de Ignat, pe 20 decembrie, se taie porcul pentru masa de sărbătoare, mai ales la sat (HotNews).

Dacă știi în ce zi cade fiecare obicei, nu mai ai impresia că „le-ai ratat”. Zilele exacte le găsești și în calendarul ortodox, iar copilul poate număra singur pe câte zile mai sunt până la Crăciun.

Tradiții de Crăciun pe zile și ce faci cu copilul
Data Ce se face Ce poți face cu copilul
20 decembrie, Ignat Tăiatul porcului, mai ales în mediul rural Îi explici de unde vine mâncarea de sărbătoare, fără să-l duci la tăiat
23-24 decembrie Cete de copii cu „Bună dimineața la Moș Ajun”, răsplătite cu colaci, mere, nuci Învățați urarea și o spuneți la bunici sau la vecini
24 decembrie Zi de post aspru, bradul, colindatul din seara de Ajun, după Vecernie Împodobiți bradul și ascultați colindătorii la poartă
25 decembrie Lumânări la icoane, mersul cu Steaua, masa în familie, cadouri sub brad Faceți o stea și cântați o dată, la cineva care vă așteaptă
26-27 decembrie Sărbătoarea continuă Vizite la rude, colindați și acolo
6 ianuarie, Boboteaza Iordănitul, practicat în multe sate: cete de tineri cu busuioc stropeau vecinii cu agheasmă Îi povestești despre botezul din Iordan
7 ianuarie, Sfântul Ion Onomastica Ionilor și Ioanelor, udatul Ionilor Îl ajuți să sune sau să deseneze pentru un Ion din familie

Sursa: HotNews, Basilica, Digi24, Gândul, cu muzeograful Ana Pascu, Știrile ProTV și CrestinOrtodox.ro, consultate la 6 noiembrie 2026. Coloana a treia conține sugestiile noastre.

Clipul de mai jos trece prin toate zonele țării în 13 minute. E făcut pentru adulți, cu glume politice, așa că uită-te întâi singur și povestește-i copilului ce i se potrivește.

Video: Mythologica

Ce se face în Ajun de Crăciun

Ziua începe cu cei mici. În dimineața Ajunului, copiii pornesc în cete din poartă în poartă cu urarea „Bună dimineața la Moș Ajun”, iar gazdele le dau colaci, mere și nuci, astăzi tot mai des dulciuri și bani (Gândul).

Data diferă după sursă și după sat. CrestinOrtodox.ro consemnează noaptea de 23 spre 24 decembrie, în unele părți din Ardeal și Țara Românească, și chiar seara de 22 decembrie în unele părți din județul Prahova. Dacă bunicii tăi o țin altfel, nu greșesc ei.

Pentru cei care țin rânduiala bisericii, Ajunul e zi de post mai aspru decât restul postului. Se ajunează până la ora 15:00, iar în unele zone până la răsăritul luceafărului de seară (Basilica, după Ene Brăniște).

Rânduiala aceasta nu e o indicație pentru un copil mic. Dacă vrei să-l implici, vorbește cu preotul și cu medicul lui.

Seara e a colindătorilor. Colindatul de ceată bărbătească, cu tineri care se pregătesc la repetiții zilnice și merg din casă în casă, e înscris din 2013 pe lista UNESCO. În unele zone, copiii au voie la repetiții, ca să învețe repertoriul.

Bradul se împodobește tot acum sau cu câteva zile înainte. Nu e cel mai vechi obicei din lista: a pătruns la noi din nordul și vestul Europei, din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, de la oraș spre sat (Gândul).

Exemplu: Într-un bloc, o mamă vrea să-și ducă fetița de 5 ani la colindat, dar nu cunoaște vecinii. Anunță două familii de la același etaj și învață cu ea o singură urare.

Fetița spune „Bună dimineața la Moș Ajun” la două uși și primește mere și nuci. Anul următor cere singură să meargă, iar mama nu a mai trebuit să-i explice ce înseamnă obiceiul.

Ce se face pe 25 decembrie

În multe case, dimineața începe cu lumânări aprinse la icoane și o rugăciune. Urmează mersul cu Steaua, cel mai cunoscut colind de sărbători, practicat de obicei în ziua de Crăciun, deși în unele zone colindătorii pornesc din Ajun (Digi24).

Steaua tradițională are reguli. Ana Pascu, muzeograf la Muzeul Național al Țăranului Român, o descrie pe o sită veche, cu 5, 6, 8 sau 12 coarne triunghiulare, hârtie colorată, bucățele de oglindă, o icoană de hârtie în centru și un clopoțel înăuntru (Gândul).

stea de colindat făcută acasă din carton și hârtie colorată, cu beteală aurie, pe un băț de lemn, pe masa din bucătărie, lângă foarfecă și lipici
O stea făcută acasă e mai simplă decât cea tradițională și ajunge pentru o colindă cântată la bunici.

Masa adunată în jurul familiei are în centru sarmalele, friptura de porc, cozonacul, toba, caltaboșul și lebarul (Digi24). Tot Digi24 amintește credințele legate de ea: bani sub fața de masă, un gust din fiecare fel și nimeni nu se ridică în timpul mesei.

Regula cu statul la masă pică primul test cu un copil de 2 ani. Ține-o ca poveste, nu ca normă, altfel transformi masa de sărbătoare în certuri pentru o regulă pe care un copil mic nu o poate ține.

Cadourile sub brad încheie ziua în multe familii. Dacă cel mare a început să pună întrebări, găsești răspunsuri pe vârste la Moș Crăciun există și ce îi răspunzi copilului, iar pentru cei mici poți începe mai devreme cu scrisoarea către Moș Crăciun.

Tradiții de Crăciun pe regiuni

Tabelul de mai jos adună obiceiurile care deosebesc zonele între ele. Multe se mai păstrează doar în anumite sate, așa că întreabă la primărie sau la muzeul județean înainte să faci drumul pentru unul anume.

Obiceiuri de Crăciun pe zone și cum le privești cu un copil
Zona Obicei Ce se întâmplă Cu un copil mic
Maramureș Viflaimul Teatru popular cu 20-30 de tineri: Maria, Iosif, Irod, craii, îngerul, păstorii Potrivit, explică-i personajele înainte
Maramureș Jocul Moșilor După colindat, copiii și tinerii ies pe ulițe cu bice și îl lovesc pe cine le iese în cale; moșii poartă măști din blană Doar de la distanță
Transilvania, satele de pe Târnave Butea feciorilor Ceata cu roluri fixe adună vin pentru petrecerea din ultima săptămână a anului Obicei al tinerilor, doar de povestit
Moldova și Bucovina Turte de Crăciun, cete de mascați Turtele rotunde se păstrează până primăvara, la arat; babe și moșnegi transmit urări prin joc Coaceți împreună o turtă rotundă
Oltenia Scormonitul în foc În Ajun, familia dă pe rând cu o nuia în foc și rostește urarea Spuneți urarea, nuiaua rămâne la adult
Valea Jiului Pitărăii Cete de bărbați, copii și adolescenți, cu prăjini cu clopoței, năframe și flori; copiii merg și cu trei stele Potrivit, zgomotos și vesel
Banat Bățul de alun Colindătorii lovesc podeaua cu un băț de alun, iar bătrânii aruncă în fața lor boabe de grâu și porumb Potrivit, lasă-l să arunce boabele
Nordul Dobrogei Oleleul și Moșoii Oleleul sperie duhurile cu talangi; la Luncavița, moșoii poartă măști din tărtăcuțe și coarne de berbec Doar de la distanță

Sursa: Evenimentul Zilei și Gândul, consultate la 6 noiembrie 2026. Ultima coloană conține sugestiile noastre, nu ale surselor.

mască de capră pentru colindat: bot de lemn, coarne și ciucuri roșii și verzi de lână, așezată pe o bancă de lemn în curtea unei case din sat, iarna
Jocul caprei apare în multe zone, alături de Stea; o mască atât de mare îl poate speria pe un copil mic.

Steaua diferă și ea. În Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș are un mâner mobil și se învârte în timpul cântecului, iar în multe locuri însoțește Irozii (Gândul).

O precauție la citit: vei găsi des formula „obicei de pe vremea dacilor”, de pildă la Pitărăi (Evenimentul Zilei). Articolele pe care le-am deschis nu citează un document pentru asta, așa că îi poți spune copilului „se spune că”, nu „așa a fost”.

Ce urmează până la Sfântul Ion

În perioada Bobotezei, pe 6 ianuarie, în multe sate cete de tineri umblau la Iordănit, cu busuioc, și stropeau vecinii cu agheasmă pentru sănătate. A doua zi vine Sfântul Ioan Botezătorul, iar udatul Ionilor funcționează ca un botez simbolic (Știrile ProTV).

Obiceiul se respectă cel mai bine în Transilvania, mai ales la Tălmăcel, în județul Sibiu. După Liturghie, satul pornește în alai până la apă, primul botezat e preotul, apoi feciorii scufundă în pârâu picioarele Ionilor și Ioanelor, care primesc colaci, vin și țuică.

În Bucovina, casele celor cu numele Ion se împodobesc cu brazi, iar petrecerea are lăutari. Tot după Sfântul Ioan se destramă și ceata de colindători, până în anul următor (Gândul).

Exemplu: Bunicul Ion locuiește la 200 de kilometri, iar nepoții de 4 și 8 ani nu pot ajunge la el pe 7 ianuarie. Părinții renunță la ideea unei vizite și propun un apel video.

Copiii îi arată un desen cu o crenguță de busuioc și îi spun „La mulți ani”. Cel mare întreabă de ce îl cheamă Ion pe bunic, iar răspunsul devine povestea familiei din acel an.

Cum le explici copilului, pe vârste

Un copil de 3 ani reține gesturile: steaua, mărul primit, cântecul de la ușă. La 6 ani întreabă de ce, iar la 9 ani îl interesează diferențele dintre zone și personaje ca Irod.

La 2-3 ani, o urare scurtă sau o poezie pentru copii de 2-3 ani spusă bunicilor ajunge. Ține sezonul legat de lucruri pe care le poate atinge, nu de date din calendar.

La 4-6 ani, explică-i că fiecare gest are un înțeles: steaua amintește de cea care i-a condus pe magi, iar colindul anunță nașterea lui Iisus. Clipul de mai jos are 4 minute și e făcut pentru copii.

Video: Poveștile lui Pișcoțel

Clipul prezintă Moș Crăciun ca real, cu reni și sanie, așa că merită văzut întâi dacă al tău a început să se îndoiască.

La 7-10 ani poți pune față în față două zone din tabel și îl poți lăsa să aleagă un obicei pe care îl încercați acasă. Scena cu Irod are o poveste dură despre uciderea pruncilor, așa că spune-i dinainte despre ce e vorba.

Când merge cu un copil mic

  • Colinda scurtă, la oameni pe care îi cunoaște.
  • Steaua făcută acasă, cu el la lipici.
  • Viflaimul, dacă știe dinainte povestea.
  • Ora devreme, înainte să obosească.

Când mai aștepți un an

  • Măștile din apropiere, dacă se sperie ușor.
  • Jocurile cu bice, clopote și fum.
  • Tăiatul porcului, dacă nu l-a cerut el.
  • Udatul în apă rece, indiferent cum îl cheamă.

Ce păstrezi în familia ta

Nu ai cum să le ții pe toate, și nici nu trebuie. O familie care alege două obiceiuri și le repetă ani la rând îi dă copilului mai multă siguranță decât una care le încearcă pe toate o dată.

  1. Întreabă buniciiAflă ce se făcea în satul lor și notează numele exacte, pentru că diferă de la un sat la altul.
  2. Alege un obicei pentru AjunO urare, o colindă sau bradul împodobit împreună.
  3. Alege un obicei pentru 25 decembrieSteaua, un fel de mâncare gătit cu el sau o vizită.
  4. Stabilește ce faceți la Sfântul IonPentru un Ion din familie, un telefon sau un desen ajunge.

Dacă familia ține stil vechi

Creștinii ortodocși de stil vechi serbează Crăciunul pe 7 ianuarie, după calendarul iulian, decalat cu 13 zile (Evenimentul Zilei). Verifică data cu ei înainte să programezi vizita sau colindatul.

Exemplu: Un tată din Oltenia și o mamă din Maramureș se contrazic în fiecare an care e varianta corectă. Copiii lor, de 6 și 9 ani, aud două versiuni și întreabă care e adevărată.

Părinții decid să le păstreze pe amândouă: scormonitul în foc se transformă într-o urare spusă la lumânare, iar Viflaimul devine o scenă de 5 minute jucată acasă. Cearta dispare, pentru că fiecare părinte își regăsește satul.

Ce faci concret

Cu un copil sub 6 ani, ține-te de urarea de Moș Ajun, de stea și de masa în familie. Măștile și jocurile cu bice rămân pentru mai târziu, privite de la distanță.

De la 7 ani încolo, lasă-l să aleagă un obicei dintr-o altă zonă și faceți-l împreună.

Întrebări frecvente despre tradițiile de Crăciun

Care sunt cele mai cunoscute tradiții de Crăciun în România?

Cele mai cunoscute sunt colindatul din seara de Ajun, mersul copiilor cu Moș Ajun, mersul cu Steaua, împodobirea bradului și masa în familie de pe 25 decembrie. La acestea se adaugă tăiatul porcului de Ignat, pe 20 decembrie, și obiceiurile cu măști, diferite de la o zonă la alta.

Ce se face în Ajun de Crăciun?

Pe 24 decembrie, copiii merg în cete cu urarea de Moș Ajun, iar seara pornesc colindătorii, după Vecernie. Cei care țin rânduiala bisericii au zi de post mai aspru, cu ajunare până la ora 15:00. Multe familii împodobesc acum bradul, iar în Oltenia se păstrează scormonitul în foc.

Ce nu este bine să faci de Crăciun, după tradiție?

Credința populară spune să nu împrumuți bani sau obiecte pe 25 decembrie, ca să nu dai norocul din casă, și să nu te ridici de la masă în timpul mesei. Sunt superstiții, nu reguli ale bisericii, așa că le poți povesti copilului fără să-l cerți dacă nu stă locului.

Când se termină sărbătorile de Crăciun?

Nașterea Domnului se serbează pe 25, 26 și 27 decembrie, dar sezonul tradițional merge până la Sfântul Ion, pe 7 ianuarie, imediat după Boboteaza. Abia după această zi se destramă ceata de colindători, până în anul următor. Credincioșii de stil vechi au însă Crăciunul chiar pe 7 ianuarie.

Ana Dumitrescu - autor viatadeparinte.ro
Ana Dumitrescu

Redactor Viața de Părinte pe îngrijirea bebelușului și echipamente. Scrie despre scutece, biberoane, saltele, cărucioare și produse de îngrijire, plus afecțiuni uzuale ale copilului. Documentează fiecare articol din surse oficiale (OMS, NHS, AAP, ghiduri naționale) și îl actualizează când apar date noi.

Articole: 55

Ghiduri noi, direct pe email

Îți scriem când publicăm un ghid nou despre sarcină, bebeluși sau copii.